joi, 31 octombrie 2013

În savană

Am tras chiulu' de la blog de atât de multe ori în ultimul timp, încât nici măcar nu mai ştiu cum să încep. Ştiu însă ce vreau să zic, deci jumătate din muncă e făcută. E bizar să studiezi într-un loc, într-un domeniu unde sunt atâtea femei pe metru pătrat. Din fericire pentru femeia ca idee, ca luptătoare pentru emancipare, dreptul chiar a ajuns un domeniu unde femeile au un cuvânt de spus. Când eşti într-o sală de tribunal unde judecătorul, procurorul şi grefierul sunt doamna preşedinte, doamna procuror şi doamna grefier ai un uşor sentiment de societate-matriarhat. Şi un uşor fior de nesiguranţă. Dacă se nimeresc să fie toate la PMS?! Mă rog...Din nefericire pentru mine, ca fiinţă umană, locul ăsta plin cu femei e ca o savană în care mişună pofticioase nişte hiene, din când în când o gaşcă hămesită de lei şi nişte căprioare cu ochi mari care, deşi nu sunt legate la ochi ca domniţa sumar îmbrăcată cu talgerul în mână, au cam aceeaşi viziune a acesteia. E interesant să le priveşti. Mă simt ca un cameraman de la Animal Planet.
Zilele trecute am asistat la o prezentare a unor colege de la grupa vecină. Mi-a plăcut. Mi-ar fi plăcut probabil şi mai mult dacă m-aş fi pregătit cum trebuie pentru seminar, dar...nu despre cameraman e vorba aici. Fetele care au vorbit erau foarte plăcute la vedere şi s-au exprimat frumos. Unele înfipte, altele convingătoare, dar demne. Era printre ele o domnişoară cu un limbaj şi o coerenţă impecabile. Toate erau îmbrăcate elegant, ea însă fiind cea mai sobră în vestimentaţie. Am gândit, fără să spun cuiva, că hainele de pe ea o îmbătrâneau, şi nu în sensul în care cele mai multe colege ale mele arată de cel puţin 25 de ani, pentru că ea nu se îmbrăcase de parcă urma să plece la un congres mondial al...modei. M-am certat în capul meu pentru că ştiam că e o tipă deşteaptă şi de treabă şi oricum ea adoptă un stil mai reţinut de obicei. După seminar am auzit hienele. Comentau, evident, despre ţinuta ei, cu o răutate de care numai femeile şi copiii sunt capabili. Le ştiam şi pe ele. Ştiam şi ce pot scoate pe gură, înafară de răutăţile alea şi nu erau neapărat lucruri care să le şteargă pe cele dintâi. M-am trezit gândindu-mă că indiferent de tendinţele pe care le urmează în materie de ţoale sunt lucruri pe care la un moment dat nu le vor putea acoperi şi că un adevărat "gentleman" o să se distreze probabil cu ele, dar de întors se va întoarce la domnişoara care are ceva inteligent de spus. În fond, hainele se pot da jos schimba oricând.
P.S. Da, ştiu cum sfârşesc unii dintre cameramanii de la Animal Planet, mulţumesc.

Un comentariu:

  1. cand hienele au comentat doar legat despre vestimentatie, atunci e bine!! Inseamna ca restul e perfect!, singurul cusur care l-au gasit e in vestimentatie, care de altfel este subiectiva.

    Acum multi ani, am stat cateva ore in sala de tribunal. Imi aduc aminte o singura scena: o judecatoare, grefiera, in fata proces de divort, paratul nu a venit, doar parata cu mama ei, 2 femei sarace de la tara, cu miinile crapate de munca. Judecatoarea a aratat suficienta intelegere pt situatia femeii, si a dictat un rezumat grefierei atat de sec, si de concludent....
    Apoi, discutand cu amicele din generatie, studente la drept, imi spuneau ca e un adevarat spectacol pt ele sa stea in sala de procese ( asa isi petreceau vacantele, si erau cu notite, detalii; in timpul anului universitar ele muncind benevol pt niste avocati). Una din ele e e judecator. Cealalta nu mai stiu nimic de ea.

    RăspundețiȘtergere